Alegeri europene6-9 iunie 2024

Cum ne asigurăm că avem alegeri europene libere și corecte?

Alegerile libere și corecte sunt esențiale pentru procesul democratic. Alegătorii ar trebui să poată vota cu cine doresc fără ingerințe și manipulări. Din acest motiv, țările și instituțiile UE au adoptat câteva măsuri pentru a preveni ingerințele răuvoitoare, dezinformarea, atacurile cibernetice și încălcarea securității datelor pe durata alegerilor europene.

Autoritățile electorale naționale iau măsuri pentru a asigura alegeri europene corecte și fără ingerințe și manipulări. Ele fac acest lucru în conformitate cu legislația europeană și cea națională și cu sprijinul instituțiilor UE.

Activitatea lor include protejarea alegerilor de potențiale încercări de manipulare a informațiilor, de atacuri cibernetice, de încălcări ale securității datelor și de amenințări hibride.

Modul în care cetățenii votează la alegerile europene diferă de la o țară la alta. În unele țări, cetățenii votează cu buletine de vot, în altele pot vota electronic sau online.

Există proceduri bine stabilite pentru a reverifica numărarea voturilor, indiferent de modul în care se desfășoară procesul de votare. Există, de asemenea, sisteme naționale de raportare, verificare și corectare a posibilelor erori tehnice, deoarece pot apărea mici nereguli și erori umane la orice alegeri.

Rețeaua europeană de cooperare privind alegerile reunește autoritățile statelor membre responsabile cu chestiunile electorale. Află aici care sunt autoritățile responsabile cu asigurarea integrității alegerilor în țara ta: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria.
Fiecare țară din UE are responsabilitatea de a asigura securitatea cibernetică a alegerilor europene.

Aceasta înseamnă protejarea rețelelor și a sistemelor informatice folosite în procesul electoral, precum și a utilizatorilor lor, împotriva amenințărilor cibernetice care le-ar putea afecta negativ, perturbând procesul electoral și alegătorii. Amenințările ar putea consta, de exemplu, în piraterie informatică sau atacuri cibernetice.

Înainte de alegerile europene, țările din UE cooperează pentru a se pregăti pentru potențiale amenințări cibernetice. Ele sunt sprijinite de instituții, organe și agenții ale UE, cum ar fi Agenția UE pentru Securitate Cibernetică sau Serviciul de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.
Organizarea unor alegeri sigure înseamnă gestionarea datelor cu caracter personal, cum ar fi numele, adresa, data nașterii sau numărul actului de identitate ale alegătorilor.

Autoritățile electorale naționale respectă normele UE și pe cele naționale pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a datelor pe durata alegerilor europene. Acest lucru include protecția datelor cu caracter personal împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și a pierderii accidentale.

Află care este autoritatea care supraveghează protecția datelor în țara ta.
Dezinformarea este un conținut manipulat și diseminat în mod deliberat cu intenția de a induce în eroare sau de a păcăli publicul pentru a atinge anumite obiective strategice, politice sau economice. Scopul ar putea fi, de exemplu, subminarea încrederii în instituțiile, procesele sau alegerile democratice sau influențarea rezultatelor alegerilor.

Dezinformarea nu înseamnă neapărat informații complet false sau inventate. Manipularea poate lua multe forme. Adesea, ea se bazează pe prezentarea informațiilor sau a conținutului fără context, acestea fiind însoțite de un titlu sau de o fotografie înșelătoare, sau pe prezentarea unui conținut real ca fiind altceva decât ceea ce este de fapt.
Dezinformarea poate fi un pericol pentru societate, deoarece poate submina democrația, poate denatura dezbaterea democratică, poate polariza societatea și poate afecta posibilitatea cetățenilor de a alege democratic, fără interferențe și manipulări.
Oprește-te puțin și gândește-te înainte de a distribui o informație! Dezinformarea este alimentată de oameni care apasă prea repede pe butonul „îmi place” sau „distribuie”, poate chiar fără să fi citit ceea ce au de gând să distribuie.

Dezinformarea se bazează adesea pe una dintre următoarele tehnici pentru a convinge oamenii să distribuie conținutul:
- stârnește sentimente puternice, cum ar fi furia, indignarea, teama sau lăcomia;
- generează o polarizare accentuată;
- informația pare „prea frumoasă sau prea urâtă pentru a fi adevărată”.
Consultă fișa informativă „Cum puteți identifica știrile false” pentru sfaturi și sugestii.
Instituțiile UE, societatea civilă și alte entități încearcă să combată dezinformarea prin mai multe metode. Găsești mai multe informații aici:
- site-ul Parlamentului European despre dezinformare
- site-ul Comisiei Europene despre dezinformare
- site-ul Serviciului European de Acțiune Externă despre dezinformare
- site-ul grupului operativ East Stratcom, EUvsDisinfo
- Observatorul European al Mass-mediei Digitale (EDMO) reunește verificatori ai veridicității informațiilor, experți în alfabetizarea mediatică și cercetători din mediul academic în scopul analizării și combaterii dezinformării. EDMO are centre care acoperă toate țările UE
- Lista verificatorilor de la nivel național ai veridicității informațiilor: Rețeaua europeană de standarde de verificare a veridicității informațiilor (EFCSN)

Cum ne asigurăm că avem alegeri europene libere și corecte?

Cine este responsabil cu asigurarea unor alegeri europene libere și corecte?

Cum este asigurată securitatea cibernetică a alegerilor?

Cum este asigurată protecția datelor pe durata alegerilor?

Ce este dezinformarea?

De ce trebuie să combatem dezinformarea înainte de alegerile europene?

Ce pot face pentru a contribui la combaterea dezinformării?

Unde pot afla mai multe despre dezinformare?